În zilele noastre este al doilea oraș al județului Harghita după
numărul locuitorilor: la 1 ianuarie 1996 a avut 39.484 locuitori. Din
punct de vedere al traficului rutier are o poziție avantajoasă, pe cale
ferată însă este capăt de linie. Este centrul economic și cultural al
zonei Odorhei, treimea vestică a județului Harghita, oferind numeroase
valori ascunse vizitatorilor.
Orășelul de 660 de ani Odorheiu Secuiesc, se află la marginea estică a
Bazinului Transilvaniei, în valea Târnavei Mari la 52 km de
Miercurea-Ciuc, 100 km de Târgu Mureș (pe drumul județean 13A), 200 km de
Cluj ( pe drumul național E60), 100 km de Brașov (drumurile județene 137,
131 și 132B și drumul național E60), 52 km de Sighișoara.
Deși are o istorie de mai bine de 600 de ani, orașul Odorheiu Secuiesc
nu dispune de monumente arhitecturale vechi. Singura construcție rămasă
intactă din evul mediu este capela Jézus (Iisos) construită în secolul al
13-lea. Cele mai importante clădiri monumente ale orașului au 200-300 de
ani. Budvár și cetatea "Székelytámadt" (Csonkavár) sunt mai vechi, însă de
alungul secolelor au fost modificate, reconstruite.
Capela Jézus
Figurează în Registrul oficial al monumentelor județului Harghita
(1992) ca monument arhitectural. Se află la intrarea sudică a orașului, la
capătul dealului "Szálvátor" (Köszörûkő), în valea pârâului Mare, pe
teritoriul satului de odinioară "Gyárosfalva", în apropierea izvoarelor
tămăduitoare. Este o bisericuță înconjurată cu un zid fortăreață,. Nu
cunoaștem data exactă a contrucției. Majoritatea cercetărilor de istoria
artei așează data construcției în secolul al 13-lea, însă arheologul
Mariana Beldie susține că biserica a fost construită în a doua parte a
secolului al 16-lea.
Se află în strada Cetății, cam la 200 de metri nord-est de colțul
nord-vestic al Pieții Libertății. Cetatea medievală a fost un element
caracteristic al orășelului de odinioară, dar și un element arhitectural
de seamă al structurii orașului modern. Stând cu fața spre intrarea
cetății, la dreapta vedem bastionul "Fóris", în spatele căruia se vede
bastionul "Hajdú", iar la stânga, în față bastionul "Bánffy", în spate, în
capătul nordic al curții bastionul "Telegdy". Cetatea a fost construită în
mai multe faze (1490-92, 1561-65) în stil renascentist.
În imediata vecinătate
a cetății (str. Tompa László nr. 10.) putem vizita expoziția care prezintă
viața și activitatea poetului Tompa László (1883-1964). În această casă a
trăit între anii 1920-1964 marele poet al secuimii, traducător și
redactor.
Biserica și mănăstirea franciscană
Biserica și mănăstirea îmbină elementele perioadei de tranziție dintre
baroc și clasicism, a fost construită între 1728-79. Biserica cu două
turnuri a fost construită în stil baroc și clasicist. Poarta de intrare
dintre cele două turnuri are stil renascentist. Biserica are 36 m lungime,
17 m lățime, 14 m înălțime. În turnul estic se află două clopote.
Primul nivel al colegiului a fost construit în anii 1771-72, în stil
baroc, care însă cu ocazia reconstrucțiilor s-a alterat, iar cel de-al
doilea nivel între anii 1885-1886 în stil clasicist.Atmosfera specifică a
colegiilor este păstrată de curtea interioară cu arcade, cu monumentul
profesorului "Backamadarasi Kis Gergely" la mijloc.
A fost construită între anii 1910-12 la sud de vechiul colegiu de
arhitectul Magyar Vilmos. În această clădire funcționează Biblioteca
Științifică a Muzeului Haáz Rezső.
Biserica reformată
A fost construită în centrul orașului (între Piața Libertății și Piața
Márton Áron) între anii 1780-81, împărțind în două vechea Piață: Piața de
Jos (cândva Piața Batthyány, azi Piața Libertății) și Piața de Sus (cândva
Piața Deák, astăzi Piața Márton Áron). Constructorul bisericii a fost Baczkamadarasi Kis Gergely (1737-1787), renumitul
profesor-rector al colegiului reformat. Noua biserică a fost construită pe
ruinele capelei Sf. Ana.
Primăria
A fost construită între anii 1895-96 în stil eclectic, pe baza
proiectelor lui Stehlo Ottó. Figurează în Registrul oficial al
monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural.
Clădirea gimnaziului romano-catolic
Astăzi aici funcționează internatul Liceului Tamási Áron. A fost
construită în stil neoclasic între anii 1890-92 pe colțul sud-estic al
Pieții de Sus.
Biserica romano-catolică
Este o capodoperă a constructorilor de biserici de la sfârșitul
secolului al 18-lea, în stilul ei îmbinându-se armonios stilurile
barocului târziu și barocului clasicist. A fost construită între anii
1787-93 pe vremea preotului paroh Kadicsfalvi Török Ferenc (1731-1804).
Proiectantul și constructorul construcției a fost Schmidt Pál, maistru
constructor venit de la Târgu Mureș. Construcția are o lungime de 38 m și
o lățime de 18 m.
Clădirea parohiei romano-catolice
Data presupusă a construcției: începutul secolului al 17-lea.
S-a construit între anii 1909-1910 în stil eclectic-secesionist după
planurile elaborate de Pápai Sándor. Figurează în Registrul oficial al
monumentelor județului Harghita (1992) ca monument arhitectural.
Biserica ortodoxă
Mica biserică ortodoxă a fost construită în 1920 în stil neobizantin.
Biserica greco-catolică
Biserica "Schimbarea la față" aflată în str. Kossuth a fost construită
la sfârșitul secolului al 17-lea de un localnic înstărit de religie
greco-catolică.
Pe dealul "Budvár" (635 m) au existat așezări umane încă din perioada
neoliticului, fiind vestigii și din perioada epocii fierului. Pe deal
există ruinele unei fortificații din sec. al X-lea. Ruinele figurează în
Registrul oficial al monumentelor județului Harghita (1992) ca monument
arhitectural. |