BluePink XHost

Oferim servicii de instalare, configurare si monitorizare servere linux (router, firewall, dns, web, email, baze de date, aplicatii, server de backup, domain controller, share de retea) de la 50 eur / instalare. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Este al treilea oraş al judeţului Harghita după numărul locuitorilor. Se află la marginea estică a bazinului Gheorghenilor, la altitudinea de 810 m.

Várszeg, cândva a fost cartierul armenilor, azi parte integrantă a oraşului. În strada Márton Áron putem vedea casele familiilor armeneşti.

Oraşul Gheorgheni este considerat ca fiind polul rece al ţării. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0 grade depăşeşte 160 anual.

În urmă cu 395 de ani, în 1607 Gheorgheni a primit dreptul de a organiza târguri şi în urmă cu 95 ani, în decembrie 1907 a devenit oraş. În ziua de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, se organizează anual sărbătoarea oraşului.

Oraşul se situează lângă drumul naţional 12, la 62 km de Miercurea-Ciuc, 42 km de Topliţa. Spre Praid prin pasul Bucin (1287 m) duce drumul judeţean 13B (65 km), spre Odorheiu Secuiesc (65 km) prin pasul Liban drumul judeţean 138. Spre lacul Roşu (29 km din centrul oraşului) duce drumul 12C. Traseul circular din bazin, care trece prin Gheorgheni - Joseni - Ciumani - Suseni - Chilieni - Valea Strâmbă - Gheorgheni are 24 km. Pe calea ferată oraşul este în legătură cu Miercurea-Ciuc respectiv Topliţa.

Repere turistice din centru

Centrul oraşului, Piaţa de odinioară, astăzi Piaţa Libertăţii, este unul din cele mai frumoase centre orăşeneşti, format în jurul uni mic parc. Aspectul de astăzi s-a format pe la sfârşitul secolului XIX, când în locul caselor primitive ale meşteşugarilor s-au construit clădiri etajate, cum ar fi clădirea judecătoriei sau a spitalului. Tot aici se află statuia Sfântul Nicolae, opera sculptorului Burján Emil.

• Biserica reformată (Piaţa Libertăţii 25.) a fost construită între anii 1895-99 pentru cei 200 de localnici de religie reformată. În noiembrie 1999 numărul reformaţilor din oraş a fost 1394.
• Clădiri importante în Piaţa Libertăţii: casele cu numerele 1-11, 13, 15, 17-19, 22, 23, 16, 30. Aceste clădiri figurează în Registrul Oficial al Monumntelor din judeţul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

În strada Márton Áron

• Biserica romano-catolică (str. Márton Áron nr. 9-11). A fost construită între anii 1753-57 în locul vechii biserici gotice (1498), şi poartă semnalmentele stilului baroc. Maistrul constructor al bisericii a fost Fogarassy György de la Sânmartin.
• În vecinătatea bisericii se află mănăstirea de maici şi şcoala de fete Sf. Vicenţiu de Pal ("Fogarassy Leánynevelő Intézet", astăzi şcoală), unde s-au predat disciplinele: artă teatrală, dans şi muzică.
• Statuia episcopului ardelean Fogarassy Mihály se află în apropierea bisericii romano-catolice.
• Casele din strada Márton Áron, sub numerele 10, 12, 14, construite în stil baroc demonstrează gustul pentru frumos al familiilor armeneşti.
  • Casa Kopacz: a fost construită la începutul anilor 1800;
  • Casa Bocsánczy: construită în 1733, una din particularităţile deosebite ale clădirii sunt ornamentele din fier forjat, datate 1841, adevărate capodopere ale genului;
  • casa familiei Kövér a fost construită după incendiul din 1810.
  • Casa Czárán (str. Márton Áron nr. 7): a fost construită în secolele 17-18. Toate cele patru clădiri figurează în Registrul Oficial al Monumentelor din judeţul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.
• Clădirea Centrului Şcolar pt. Agricultură a fost construită între anii 1785-1790.

În strada Bisericii Armeneşti

• Biserica Catolică armenească (strada Bisericii Armeneşti nr. 1.) Pe colţul cu str. Lacu Roşu, la ieşirea spre est din centru se află biserica construită în stil baroc în anii 1730-1734. Într-una din bastioanele zidului de apărare s-a găsit statuia fecioarei Maria, care era parte componentă a altarului medieval al capelei în locul căreia a fost construită biserica. Unele elemente constructive ale capelei de odinioară pot fi văzute şi azi.
• Clădirea parohiei catolice armeneşti (strada Bisericii Armeneşti nr. 4.). Construită în sec. al XIX-lea figurează, împreună cu biserica armenească în Registrul Oficial al Monumentelor din judeţul Harghita (1992) ca monumente arhitecturale.

În strada Rákóczi Ferenc:

• Clădirea Muzeului "Tarisznyás Márton" (fosta casă Vertán, în str. Rákóczi Ferenc nr. 1., la 300 m de centrul oraşului). A fost construit în anii 1770-1778 în stil baroc, de către arhitectul Vertán István. În 1820 a fost cumpărată de armata austriacă, apoi a servit până în 1849 ca sediu al căpeteniei batalionului din Gheorgheni ai trupelor secuieşti de grăniceri. În primăvara anului 1849 Gál Sándor, conducătorul trupelor revoluţionare din Ciuc în această clădire l-a arestat pe maiorul Csernikó şi pe ceilalţi ofiţeri austrieci, făcând posibilă realăturarea populaţiei din scaunul Gheorghenilor la Revoluţie. După 1849 a fost sediul autorităţii silvice din zonă, apoi oficiu de impozite şi taxe, iar din 1961 Muzeu Orăşenesc. Muzeul găzduieşte expoziţii care prezintă meşteşugurile tradiţionale ale zonei, exploatarea, transportul şi prelucrarea tradiţională a lemnului, istorie locală, artă populară şi arte plastice. Fondatorul muzeului, Tarisznyás Márton a lăsat moştenire o instituţie cu un tezaur deosebit de bogat, în special în ceea ce priveşte "Etnografia pădurii" cum îi plăcea să spună. În tezaurul muzeului, printre altele se află colecţia din lucrările pictorului Karácsonyi János şi colecţia de artă contemporană a colecţionarului local Elekes Vencel, formată din peste 170 picturi, statui, lucrări de grafică şi peste 500 de ex libris originale, de o certă valoare artistică.
• Poarta din lemn din faţa imobilului de la nr. 29 din str. Rákóczi Ferenc a fost făurită în 1885 de către maistrul Máthé Imre.
• În mai 1977 a fost dezvelită statuia lui Kossuth Lajos (1802-1894) în apropierea casei de cultură, opera sculptorului Miholcsa József din Târgu Mureş.